Închide anunțul

Era 2006. Apple era ocupat să dezvolte Proiectul Purple, despre care doar o mână de persoane din interior știau. COO al Cingular, compania care a devenit parte a AT&T un an mai târziu, Ralph de la Vega, a fost unul dintre ei. El a fost cel care a facilitat acordul dintre Apple și Cingular pentru distribuirea exclusivă a viitorului telefon. De la Vega a fost legătura lui Steve Jobs la Cingular Wireless, ale cărui gânduri se îndreptau spre revoluționarea industriei mobile.

Într-o zi, Steve Jobs l-a întrebat pe de la Vega: „Cum faci din acest dispozitiv un telefon bun? Nu mă refer la cum să faci o tastatură și chestii de genul ăsta. Ideea mea este că componentele interne ale receptorului radio funcționează bine. Pentru aceste aspecte, AT&T a avut un manual de 1000 de pagini care detaliază modul în care producătorii de telefoane ar trebui să construiască și să optimizeze un radio pentru rețeaua lor. Steve a solicitat acest manual în formă electronică prin e-mail.

La 30 de secunde după ce de la Vega a trimis e-mailul, Steve Jobs îl sună: „Hei, ce…? Ce ar trebui să fie? Mi-ai trimis acel document uriaș și primele sută de pagini sunt despre o tastatură standard!. De la Vega a râs și i-a răspuns lui Jobs: „Îmi pare rău, Steve, că nu am oferit primele 100 de pagini. Ei nu se aplică la tine.” Steve tocmai a răspuns "Bine" și închise.

Ralph de la Vega a fost singurul de la Cingular care știa aproximativ cum va arăta noul iPhone și a trebuit să semneze un acord de confidențialitate care îi interzicea să dezvăluie ceva altor angajați ai companiei, chiar și consiliul de administrație habar nu avea ce înseamnă iPhone ar fi de fapt și l-au văzut doar după ce au semnat un contract cu Apple. De la Vega le-a putut oferi doar informații generale, care cu siguranță nu o includeau pe cea despre ecranul tactil capacitiv mare. După ce șeful de tehnologie al lui Cingular a auzit vestea, l-a sunat imediat pe de la Vega și l-a numit prost pentru că s-a predat astfel la Apple. L-a liniştit spunând: „Crede-mă, acest telefon nu are nevoie de primele 100 de pagini”.

Încrederea a jucat un rol cheie în acest parteneriat. AT&T a fost cel mai mare operator din SUA, dar s-a confruntat cu multe probleme, cum ar fi scăderea profiturilor din telefoanele de acasă, care până atunci asigurau majoritatea banilor. În același timp, cel de-al doilea transportator ca mărime, Verizon, a fost pe urmele lui, iar AT&T nu și-a putut permite să-și asume prea multe riscuri. Totuși, compania a pariat pe Apple. Pentru prima dată în istorie, producătorul de telefoane nu a fost supus dictelor operatorului și nu a fost nevoit să adapteze aspectul și funcționalitatea dorințelor sale. Dimpotrivă, compania de mere însăși a dictat condițiile și chiar a încasat zecimi pentru utilizarea tarifului de către utilizatori.

„Le-am spus oamenilor că nu pariezi pe dispozitiv, ci pariezi pe Steve Jobs”, spune Randalph Stephenson, CEO al AT&T, care a preluat Cingular Wireless în perioada în care Steve Jobs a introdus pentru prima dată iPhone-ul în lume. În acel moment, și AT&T a început să sufere schimbări fundamentale în funcționarea companiei. iPhone-ul a alimentat interesul americanilor pentru datele mobile, ceea ce a dus atât la aglomerarea rețelei în marile orașe, cât și la nevoia de a investi în construirea unei rețele și în achiziționarea de spectru radio. Din 2007, compania a investit în acest fel peste 115 miliarde de dolari SUA. De la aceeași dată, și numărul transmisiilor s-a dublat în fiecare an. Stephenson adaugă la această transformare:

„Acordul cu iPhone a schimbat totul. Ne-a schimbat alocarea de capital. A schimbat modul în care gândim spectrul. A schimbat modul în care ne gândim la construirea și proiectarea rețelelor mobile. Ideea că 40 de turnuri de antenă ar fi suficiente s-a transformat brusc în ideea că ar trebui să înmulțim acest număr.”

sursa: Forbes.com
.